Pe Bálint, propunerea de colaborare cu Lights On l-a prins în plin elan antreprenorial. Lights On era, la fel, în plin elan, căutând deschiderea internațională după faza concursurilor locale de idei. Ieșirea în lume însemna contactarea de artiști din toate colțurile lumii, însemna clauze cu care, poate, nimeni nu se mai întâlnise în România și impunea, ca prim argument de seriozitate, o rigoare contractuală indiscutabilă. Bálint, care încă din studenție era implicat în proiecte civice, a fost surprins de propunere. „Era ceva nou. Eu mă axam pe probleme mai acute, în zona drepturilor omului, dar acesta era genul de proiect pozitiv, care bucură pe toată lumea…”. Bálint era gata convins, filmulețul cu „Museum of the Moon”, care urma să ajungă la Cluj cu implicarea sa pe partea juridică, a venit ca un bonus.
De la interacțiunea cu culturi juridice cât se poate de diferite de a noastră – „britanicii scriu contracte mai lungi, nemții sunt mult mai lejeri” – până negocierea cu autoritățile publice românești – „multe mailuri, sincronizare grea” – implicarea lui Kovács Bálint a fost plină de provocări. Dar, deși între timp s-a mutat din Cluj, Bálint rămâne la fel de atașat de Lights On. „Am învățat foarte multe, am înțeles că proiectele care sunt pentru toată lumea au cea mai mare tracțiune și la public, și la sponsori, și la parteneri. Lights On era un proiect de Crăciun, acum e «festival» tot anul”, spune Bálint.
Riguros, cum îi stă bine unui jurist, Bálint nu se joacă cu cuvintele. Dar, când vine vorba despre Lights On, propune cea mai frumoasă definiție a proiectului: „Cum se vede din afară, așa e și în interior”.
______
Kovács Bálint specializat în dreptul relațiilor economice internaționale.
